Image from pexels.com

Aspecte generale. Abrogarea termenului de 120 de zile

Prin Legea 231 din 2018 au fost modificate dispozițiile Legii 18 din 1991 privind fondul funciar prin care s-a stabilit că persoanele în posesia cărora se află terenul aferent casei de locuit, anexelor gospodărești, curții și grădinii din jurul acestora, pot solicita emiterea unui titlu de proprietate cu privire la acest teren.  Noile dispoziții sunt prevăzute în art. 23 și art. 27 alin. (2³) din Legea 18 din 1991 privind fondul funciar.

Inițial, Legea 231 din 2018 a stabilit un termen de 120 de zile în cadrul căruia persoanele îndreptățite puteau depune cereri pentru emiterea titlului de proprietate.  Ulterior, prin Legea 116 din 2019 dispozițiile legale care reglementau termenul de 120 de zile au fost abrogate.

Cu alte cuvinte, termenul de 120 de zile nu a fost prelungit, ci abrogat.  În prezent, persoanele îndreptățite pot în continuare sa depună cereri prin care să solicite emiterea titlului de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit.

Cererea pentru emiterea titlului de proprietate se depune la primăria în circumscripția căreia se afla terenul.  Cererea va fi soluționata de către Comisia Locală de Fond Funciar din cadrul primăriei.  În cazul în care Comisia Locală de Fond Funciar aprobă cererea, dosarul va fi trimis la Comisia Județeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii județului în circumscripția căreia se află primăria.

Dacă Comisia Județeană de Fond Funciar aprobă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, aceasta va emite titlul de proprietate asupra terenului.  În baza titlului de proprietate se va putea intabula (înscrie) în cartea funciara dreptul de proprietate asupra terenului.

Acte necesare

După adoptarea Legii 231 din 2018, legiuitorul nu a stabilit lista documentelor necesare și procedura de soluționare a cererilor având ca obiect terenul aferent casei de locuit.  Lipsa unor dispoziții legale clare care să reglementeze reconstituirea dreptului de proprietate a cauzat o practică neunitară la nivelul primăriilor.

În principiu, pentru a stabili lista actelor necesare au fost aplicate prin analogie dispozițiile Legii 18 din 1991 privind fondul funciar și Regulamentul din 2005 privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Astfel, ca regulă generală, fiecare primărie a stabilit o lista proprie de documente necesare pentru soluționarea cererilor.  Prin urmare, lista actelor necesare poate să fie diferită în funcție de primăria unde se depune cererea.

Mai jos vom reda o lista orientativă a actelor necesare pentru soluționarea cererii formulate în baza Legii 231 din 2018:

1. cererea prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, în original;

De obicei, primăriile au un model de cerere care poate fi găsit fie pe site-ul primăriei, fie la sediul acesteia.

2. actul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, în copie;

Dacă dețineți un act de proprietate asupra terenului, acesta va trebui să fie depus la primărie.  De exemplu, dacă aveți un contract de vânzare sau un contract de donație în baza căruia a fost dobândit terenul înainte de a fi preluat de stat, contractul se va depune la primărie.

Cu toate acestea, în practică, de multe ori persoanele îndreptățite nu au un asemenea act de proprietate.

3. certificat de moștenitor, în copie;

În cazul în care ați dobândit terenul prin moștenire, va trebui să depuneți certificatul de moștenitor.

4. actele de stare civila, în copie;

Dacă sunteți moștenitor, va trebui sa depuneți certificatul de naștere și certificatul de deces al persoanei de la care ați moștenit terenul.  Unele primării solicită și certificatul de căsătorie al defunctului, dacă acesta a fost căsătorit.

5. adeverința eliberată de primărie din care să rezulte că persoana îndreptățită figura în registrele agricole 1945 – 1989 cu suprafața de teren revendicată, în copie;

Dacă, pe lângă adeverință, dețineți și un extras din registrul agricol din care rezultă suprafața de teren, îl puteți depune și pe acesta, în copie.

6. plan de amplasament și delimitare a terenului, în copie;

Planul de amplasament și delimitare trebuie sa fie întocmit de către un expert autorizat.

7. certificat de atestare fiscală cu privire la casa de locuit, în original;

Persoana care depune cererea trebuie să demonstreze existența casei de locuit pe terenul revendicat.  Existența casei se poate face inclusiv prin obținerea unui certificat de atestare fiscală.  Acesta poate fi obținut de la primăria la care se va depune cererea.

8. declarație autentică privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor revendicate în baza Legii 18 din 1991, în original;

În situația în care vi s-a reconstituit în baza Legii 18 din 1991 privind fondul funciar dreptul de proprietate asupra unui sau mai multor terenuri, va trebui să menționați acest fapt prin declarația autentica.  Dacă nu vi s-a atribuit niciun teren în baza Legii 18 din 1991 privind fondul funciar atunci nu trebuie să depuneți aceasta declarație.

De exemplu, dacă vi s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren extravilan, va trebui să dați o declarație autentificată la notar prin care să declarați că vi s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului respectiv .

9. Declarațiile autentice date de către doi martori, în original;

Deși Legea 231 din 2018 prevede că declarațiile martorilor se depun doar în situația în care suprafața terenului nu poate fi probată prin alte mijloace de probă (de exemplu, prin adeverința emisa de către primărie, extrasul din registrul agricol, contractul de vânzare, etc.), în practică multe primării solicită aceste declarații chiar dacă există documente din care rezultă expres suprafața terenului revendicat.  În esență, prin declarațiile sale martorii trebuie să menționeze că suprafața de teren revendicată de către titularul cererii se află în folosința acestuia sau, după caz, se afla în proprietatea și folosința persoanei de la care a moștenit terenul.

Subliniem că aceasta este doar o listă orientativă.  În practică, există posibilitatea ca primăria la care veți depune cererea să solicite acte suplimentare.  De exemplu, unele primarii solicită și declarații pe proprie răspundere din care să rezulte că terenul solicitat nu face obiectul unor altor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane.

Pentru mai multe informații privind notificările având ca obiect terenuri agricole accesați următorul link: aici.

Pentru mai multe informații privind notificările depuse în baza Legii 10/2001 accesați următorul link: aici.

Pentru mai multe informații privind dosarele înregistrate la ANRP accesați următorul link: aici.

În situația în care aveți nevoie de asistența unui avocat, vă putem oferi asistenta și reprezentare juridica în cadrul procedurilor de soluționare a cererilor formulate în baza Legii 231 din 2018.  De asemenea, dacă aveți nelămuriri sau întrebări, puteți să solicitați o consultație juridică.  În acest sens, vă rugăm să ne contactați folosind datele de la rubrica contact.