Image by justynafaliszek from Pixabay
Aspecte Generale
Comerțul electronic („online”/„E-Commerce”) presupune încheierea unui contract între un profesionist și consumator (client persoană fizică), iar cuprinsul acestui contract poate fi stabilit în secțiunea termeni și condiții ale site-ului sau magazinului online.
Odată cu apariția comerțului electronic, a apărut și necesitatea reglementării acestei activități. În România, comerțul electronic este reglementat prin Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic („Legea 365/2002”). De asemenea, odată cu apariția magazinelor online, precum și a celorlalte site-uri sau aplicații prin intermediul cărora sunt vândute bunuri sau, după caz, prestate diverse servicii online, a apărut și necesitatea protejării în mod corespunzător a consumatorilor.
În principal, protecția consumatorilor se realizează prin instituirea unei obligații de informare în sarcina profesionistului. Cu alte cuvinte, pe site-ul profesionistului sau, după caz, magazinul online, trebuie să se regăsească toate informațiile obligatorii prevăzute de actele normative aplicabile. Prin „profesionist”, într-un limbaj simplu, avem în vedere persoana juridică sau fizică care vinde bunuri sau prestează servicii prin intermediul unui site, aplicație, magazin online.
Contractul dintre profesionist și consumator
Chiar dacă nu pare evident, în realitate, de fiecare dată când o persoană cumpără un produs sau serviciu online, între această persoană și profesionist se încheie un contract. Ca regulă generală, comerțul electronic se realizează fără prezența fizică a profesionistului și consumatorului, motiv pentru care contractul se încadrează în categoria contractelor la distanță („Contractul”).
Potrivit OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („OUG 34/2014”), contractul la distanță este definit astfel: orice contract încheiat între profesionist și consumator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii la distanță organizat, fără prezența fizică simultană a profesionistului și a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanță, până la și inclusiv în momentul în care este încheiat contractul.
Trebuie precizat faptul că legea nu prevede doar definiția contractului la distanță, ci reglementează și un conținut minim al acestuia. Astfel cum vom arăta mai jos, OUG 34/2014 stabilește în sarcina profesionistului obligația de a furniza consumatorului un set de informații obligatorii. Potrivit acestei ordonanțe de urgență, aceste informații fac parte integrantă din Contract. Prin urmare, orice profesionist trebuie să se asigure că pe site, magazinul online sau aplicație apar toate informațiile obligatorii. Întrebarea care apare este: cum ar trebui să arate acest contract și sub ce formă ar trebui profesionistul să-l publice pe site, astfel încât obligația de informare să fie îndeplinită în mod corespunzător?
Termeni și condiții
Ca o practică deja stabilită, pe site-uri, magazine online și diverse aplicații există termeni și condiții pe care consumatorii trebuie să le accepte, de regulă, înainte de a înregistra o comandă. În cuprinsul acestor termeni și condiții sunt incluse regulile de utilizare a site-ului, aspecte cu privire la dreptul de autor, etc. Este important să menționăm că nu există o reglementare legală a termenilor și condițiilor. Cu alte cuvinte, nu există o lege care să reglementeze cuprinsul termenilor și condițiilor, motiv pentru care nu există un model sau o formă prestabilită a acestora. Practic, rămâne la latitudinea profesionistului stabilirea cuprinsului și modelului termenilor și condițiilor aplicabile site-ului, magazinului online sau aplicației.
Cu toate acestea, chiar dacă termenii și condițiile unui magazin online sau site nu au o consacrare legală, nefiind reglementate de vreun act normativ, acestea au o valoare practică semnificativă, întrucât în cuprinsul acestora pot fi incluse informațiile obligatorii pe care profesionistul trebuie să le aducă la cunoștința consumatorului. În această situație, termenii și condițiile vor reprezenta, totodată, și cuprinsul contractului la distanță între profesionist și consumator.
Art. 6 din OUG 34/2014 prevede informațiile obligatorii pe care profesionistul trebuie să le furnizeze consumatorului înainte de încheierea contractului la distanță. Aceste informații includ, de exemplu, (i) principalele caracteristici ale produselor sau serviciilor, (ii) datele cu privire la identitatea profesionistului, (iii) modalitățile de plată și livrare (iv) condițiile, termenele și procedurile de exercitare a dreptului de retragere, etc. De asemenea, informațiile obligatorii care trebuie furnizate consumatorului sunt prevăzute în art. 5 și 8 din Legea 365/2002. Pentru o ușoară lecturare a prezentului articol, nu vom menționa toate informațiile obligatorii care trebuie să fie publicate pe site-ul sau magazinul online al profesionistului. Aceste informații pot fi consultate la art. 6 din OUG 34/2014 și art. 5 și 8 din Legea 365/2002.
Evident nu toate informațiile prevăzute de art. 6 din OUG 34/2014 trebuie să se regăsească în cuprinsul termenilor și condițiilor. Spre exemplu, (i) informațiile privind principalele caracteristici ale bunurilor sau serviciilor prestate pot fi publicate pe pagina de prezentare a bunului sau serviciului respectiv sau (ii) prețul total al bunurilor și serviciilor cu toate taxele incluse, de asemenea, pot fi publicate pe pagina de prezentare a bunului/serviciului.
Omisiunea de a prezenta informațiile obligatorii, pe lângă faptul că poate atrage sancționarea profesionistului, poate oferi consumatorului drepturi suplimentare. Spre exemplu, dacă profesionistul nu informează consumatorul cu privire la dreptul de retragere (returnare bun) care poate fi exercitat în termenul legal de 14 zile, perioada de retragere se prelungește cu 12 luni. În această situație, consumatorul va putea să se folosească de bunul achiziționat, de exemplu, 10 luni, după care va avea dreptul de a-l returna fără a fi nevoit să prezinte un motiv sau să justifice decizia de retragere. Un alt exemplu se referă la situația în care profesionistul nu îl informează pe consumator cu privire la costurile suplimentare (de transport, poștă sau de orice altă natură), caz în care aceste costuri nu vor fi suportate de către consumator.
Mai multe detalii cu privire la dreptul de retur regăsiți aici:
Legea privind returnarea bunurilor. Politica de retur
Mai multe informații cu privire la produsele și serviciile exceptate de la dreptul de retur regăsiți aici:
Magazin online: bunuri si servicii exceptate de la dreptul de retur
Prin urmare, la crearea unui magazin online, site sau aplicație, deși elaborarea termenilor și condițiilor poate părea o etapă mai puțin importantă, în realitate, redactarea corectă a acestora îl poate scuti pe profesionist de amenzile cuprinse între 2.000 lei și 50.000 lei care pot fi aplicate în baza OUG 34/2014, inclusiv pentru încălcarea obligației de informare corectă a consumatorului.
Astfel cum am menționat mai sus, profesioniștii din domeniul E-Commerce sau comerțului online au libertatea de a stabili propriul cuprinsul al termenilor și condițiilor pe care înțeleg să le publice pe site sau magazinul online, însă la redactarea acestora profesioniștii trebuie să se raporteze la art. 6 din OUG 34/2014 și art. 5 și 9 din Legea 365/2002 pentru a respecta obligația de informare a consumatorului. Așadar, la crearea unui magazin online sau aplicație, profesionistul trebuie să se asigure că toate informațiile prevăzute în actele normative sus-menționate sunt publicate și, totodată, aduse la cunoștința consumatorului înainte de înregistrarea unei comenzi.
Pentru mai multe informații privind redactarea corectă a termenilor și condițiilor ne puteți contacta la denis.scutari@scutarilaw.com sau 0755.331.714.